Imaginația

28.01.2018

Atât de multe drumuri înainte de mine,

Atât de greu.

Atât de multe vise,

Trebuie să las în urmă povara zdrobitoare.

Mă tem că nu pot merge fără un pelerin rătăcitor prin acel labirint.

Mă târăsc prin deșertul arzător,

În mintea mea văd iluziile unui om mai bun.

Fac un salt în fantezie,

Și sărut îngerii ce cântă deasupra noastră.

Degeaba lumea este întunecată și rea,

Că pe mine n-are cum să mă împiedice din drumul meu

Spre îndepărtatul infinit.

© 2018 Dragoș Stroie. Toate drepturile sunt rezervate.
Creat cu Webnode
Creați un site gratuit! Acest site a fost realizat cu Webnode. Creați-vă propriul site gratuit chiar azi! Începeți